Scăderea accentuată a cotațiilor la care se realizează tranzacțiile pe piața locală angro de energie electrică, sub nivelul peste care se aplică supraimpozitarea, de 400 lei/MWh (450 lei/MWh până luna aceasta), prin intermediul așa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, a dus la reducerea masivă a încasărilor statului din această sursă, din care se plătesc compensațiile datorate furnizorilor pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piață și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor
Prețurile reglementate de vânzare angro impuse producătorilor de gaze naturale și energie electrică vor scădea de la 1 aprilie, este propunerea autorităților.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmă informațiile Profit.ro conform cărora Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Guvernul va menține mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze cel puțin până în primăvara anului 2025, spune prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Statul are întârzieri mari la plata compensațiilor de la buget cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețele angro de profil și prețurile plafonate facturate prin lege consumatorilor casnici, se afirmă explicit într-un document guvernamental.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat preliminar pe 2023 un profit net de 2,482 miliarde lei, în scădere cu 10% față de cel consemnat în anul anterior (2,764 miliarde lei).
Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare un prim termen de judecată în 2 dosare în care mai mulți producători de energie electrică regenerabilă acuză că prevederile legislației privind supraimpozitarea veniturilor lor suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh contravin legii fundamentale.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România (PATRES), ce reprezintă companii de profil cu capacități de producție de 2 GW și investiții locale de peste 2,7 miliarde euro, a depus cerere de intervenție la Tribunalul București în favoarea membrilor săi care au contestat înăsprirea retroactivă a legislației supraimpozitării din energie, așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.
Un trader de energie electrică din Serbia controlat de un jucător major de profil din România, înființat în martie anul trecut și cu licență de operare acordată de reglementatorul pieței din țara vecină în iulie, s-a clasat în 2022 pe locul 5 în topul celor mai mari profituri raportate de companiile sârbe, după ce a activat mai puțin de jumătate de an, cu 2 angajați, fiind depășit la câștiguri doar de giganți precum NIS Gazpromneft sau Telekom Srbija, fiecare cu zeci de mii de salariați.
Decontarea de către Ministerele Energiei și Muncii a costurilor suportate de furnizorii de energie cu plafonarea prin lege a prețurilor la consumatori, adică a diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate clienților finali, a ajuns la luna februarie 2023, au declarat reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energiei Electrică din România (AFEER).
O firmă ce deține o centrală de cogenerare de energie electrică și termică la Tarcău, în județul Neamț, și este parte a grupului Romanel, unul dintre marii producători de lemn din România, controlat indirect de o puternică familie din Arabia Saudită, se judecă cu Direcția Antifraudă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) după ce a contestat o decizie de impunere a acesteia în sumă de peste 2,7 milioane lei.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat introduse de guvernanți în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 și 2023. În absența acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei și nu cu 70%.
O companie care face și trading, și furnizare de energie electrică și gaze naturale a obținut luna aceasta în justiție suspendarea unei decizii de impunere a Direcției Generale Antifraudă Fiscală a ANAF din vară, prin care i se stabiliseră obligații suplimentare de plată de peste 139 milioane lei în privința contribuției la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică (CTE)
Modificarea legislativă pregătită de Ministerul Finanțelor Publice, prin proiect de ordonanță de urgență, pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor va bloca tot lanțul energetic, avertizează Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
“Nu am mai avut în București o iarnă ca atunci când eram noi mai tineri. Ultima iarnă adevărată când am patinat pe un lac a fost în 2012. De atunci în București nu am mai înghețat și parcă am început să nu mai vedem zăpada”.
Ministerul Energiei le-a plătit luna trecută furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Sectorul energetic este deja suprareglementat și supraimpozitat, prin măsurile luate de stat anul trecut în contextul crizei prețurilor din domeniu, astfel încât introducerea unei noi taxe, pe cifra de afaceri, ar fi total nepotrivită, a declarat directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Dana Dărăban, la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.
CEZ a făcut o mișcare similară în 2019, înainte să-și vândă principalele operațiuni din România celor de la Macquarie.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță, în legătură cu întârzierile la plata banilor către furnizori, că în următoarele două săptămâni datoriile vor fi achitate, însă semnalele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că există și alte facturi de achitat către furnizori, în valoarea de aproximativ două miliarde lei. Ministrul PNL a adăugat că a solicitat, la rectificarea bugetară, suma de două miliarde lei pentru a acoperi facturile viitoare care vor fi validate de către ANRE.
În alt proces au mai fost reclamate ca pretins neconstituționale și prevederile legislative prin care a fost impusă supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, pentru atragerea la bugetul de stat a sumelor necesare compensării furnizorilor pentru costurile plafonării prețurilor la consumatori, după cum a relatat Profit.ro.
Statul are datorii restante între 2 și 3 miliarde lei la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali, a anunțat Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), într-o întâlnire cu presa.
Parlamentul a anulat, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, mai multe modificări la legislația energiei aprobate anterior tot de Legislativ în luna mai, modificări ce vizau relaxarea supraimpozitării în domeniu și a ″semi-reglementării″ pieței angro de electricitate, prin mecanismul de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.